„Nu credeam să-nvăț a muri vrodată” – „Quando io crederò imparare a vivere, e io imparerò a morire”. O paralelă între Eminescu și Leonardo
‟I never thought that I would learn to die” – ‟Quando io crederò imparare a vivere, e io imparerò a morire”. A parallel between Eminescu and Leonardo
DOI:
https://doi.org/10.35824/sjrs.v8i1.27419Keywords:
ars bene moriendi, disce mori, stoicism, laconicism, indeterminacy and interpretative gapsAbstract
This study explores a correspondence between the opening line of Mihai Eminescu’s poem ‟Ode (in Sapphic metre)” — ‟Nu credeam să-nvăț a muri vrodată” [I never thought that I would learn to die] — and Leonardo da Vinci’s laconic aphorism: “Quando io crederò imparare a vivere, e io imparerò a morire” [When I believe I am learning to live, I will learn how to die]. Rejecting the notion of Leonardo’s influence on Eminescu, given the limited accessibility of Leonardo’s writings during the poet’s lifetime, the study investigates a more complex network of possible relationships between these two textual loci. A comparative-genetic methodology is employed, situating both texts within the specific intellectual traditions to which they belong. Leonardo’s aphorism is contextualized within the tradition of ars bene moriendi writings, which proliferated in Europe from the mid-14th century onward. In contrast, Eminescu’s verse emerges as a product of poetic evolution through various stages of the poem’s drafts, spanning a prolonged period. Regarding Schopenhauer’s influence on Eminescu, as well as the transmission of Greco-Roman Stoic philosophy through Schopenhauer, the study highlights both the poet’s exposure to this intellectual tradition and his skepticism toward the applicability of Stoic exercises. Both texts under analysis repurpose formulas with long-standing traditions without adopting the solutions these formulas encapsulate. The subject articulating the formula is distinctly modern, questioning its enduring validity. This conclusion is reached through a close reading analysis, identifying pivotal elements within the two texts, as well as their linguistic and thematic contexts and intersections. The study also delves into the texts’ indeterminacy and the „unsaid”, which undermines a prestigious literalism.
References
Alecsandri, V. (1853). Balade, adunate şi îndreptate de V. Alecsandri [Ballads, collected and edited by V. Alecsandri]. Iași: Tipografia Buciumului Român.
Alecsandri, V. (1908). Poezii populare ale românilor [Folk poetry of the Romanians]. București: Minerva. (Lucrare originală publicată în 1866)
Atkinson, D. W. (1985). The devotionalism of Christopher Sutton: The universal Christianity of a pious Protestant. Historical Magazine of the Protestant Episcopal Church, 54(3), 207–217.
Basarab, N. (2001). Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie [The teachings of Neagoe Basarab to his son Theodosie]. București / Chișinău: Litera Internațional. (Lucrare originală publicată în ca. 1520)
Carrer, L. (1836). Lirici italiani del secolo decimosesto con annotazioni [Italian lyrics of the sixteenth century with annotations]. Venezia: Luigi Plet.
Chamfort, N. (1812). Œuvres complètes [Complete works] (3rd ed., Vol. 2). Paris: Maradan.
Cimpoi, M. (1993). Nichita Stănescu: Poezia modernă începe cu ‘Odă (în metru antic)’ [Nichita Stănescu: Modern poetry begins with ‘Ode (in Sapphic metre)’]. În M. Cimpoi, Spre un nou Eminescu: Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume [Toward a new Eminescu: Dialogues with Eminescu’s scholars and translators from around the world] (pp. 281–284). Chișinău: Hyperion. (Lucrare originală publicată în 1976)
Comorovski, C. (1972). Literatura umanismului și Renașterii ilustrată cu texte I [The literature of humanism and the Renaissance illustrated with texts, vol. I]. București: Albatros.
Cornea, P. (1980). Conceptul de ‘concordanță’ în literatura comparată. (Către o sistematică a relațiilor literare internaționale), urmat de Conceptul de ‘influență’ și paradigmele sale [The concept of ‘concordance’ in comparative literature. (Towards a systematics of international literary relations), followed by The concept of ‘influence’ and its paradigms]. In P. Cornea, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele (pp. 92–118). București: Eminescu.
Dumitrescu-Bușulenga, Z. (1976). Despre ‘Odă (în metru antic)’ [About ‘Ode (in Sapphic metre)’]. În Z. Dumitrescu Bușulenga, Eminescu – cultură și creație (pp. 225–231). București: Eminescu.
Eminescu, M. (1884). Poesii [Poems]. București: Socec.
Eminescu, M. (1884). Odă (în metru antic) [Ode (in Sapphic metre)]. Convorbiri Literare, 17(10), 306–307.
Eminescu, M. (1939). Opere [Complete works], (vol. I). În Perpessicius (Ed.), 1939 – 1993, Poezii tipărite în timpul vieții. București: Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II.
Eminescu, M. (1944). Opere [Complete works], (vol. III). În Perpessicius (Ed.), 1939 – 1993, Poezii tipărite în timpul vieții. Note și variante: Dela Doina la Kamadeva. București: Fundația Regele Mihai I.
Eminescu, Mihai (1952). Opere [Complete works], (Vol. IV). În Perpessicius (Ed.), 1939 – 1993, Poezii postume. București: Editura Academiei R.S.R.
Eminescu, M. (1958). Poezii [Poems]. București: E.S.P.L.A.
Florian, M. (1914). Gândirea lui Eminescu [Eminescu’s thought]. Noua Revistă Română, (5), 71–74.
Gerber, C. (1725–1729). Historia derer Wiedergebohrnen in Sachsen, oder Exempel solcher Personen, mit denen sich im Leben, oder im Tode viel merckwürdiges zugetragen; als eine Continuation von M. Bruno Quinos, weil. Pred. in Zittau Disce mori, oder Sterbe-Kunst [The history of the reborn in Saxony, or examples of such persons with whom many remarkable events happened in life or in death; as a continuation of M. Bruno Quinos, late preacher in Zittau, Disce mori, or the art of dying]. Dresda,: Joh. Jacob Wincklers sel. Wittbe. Disponibil la https://opendata.uni-halle.de/explore?bitstream_id=31961c61-e108-4187-a8fa-3600a862aab9&handle=1981185920 /36201&provider=iiif-image
Gáldi, L. (1964). Stilul poetic al lui Mihai Eminescu. București: Editura Academiei R.S.R.
Gerhard, J. (1863). Meditationes sacrae ejusdemque exercitium pietatis [Sacred meditations and the same author’s exercise of piety]. Gütersloh: Sumptibus C. Bertelsmanni. (Lucrare originală publicată în 1606)
Hasdeu, B. P. (1879). Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI [The anonymous books of the Romanians in the 16th century] (Vol. II, pp. 433–489). București: Noua Tipografie Națională C.N. Rădulescu.
Herescu, N. I. (1982). Eminescu și clasismul [Eminescu and classicism]. In T. Diaconescu, (Ed.), Eminescu și clasicismul greco-latin. Studii și articole (pp. 155–171). Iași: Junimea. (Lucrare originală publicată în 1935)
Iser, W. (2006). Actul lecturii: O teorie a efectului estetic [The act of reading: A theory of aesthetic effect] (R. Constantinescu, traducere din limba germană, note și prefață; I. Cristescu, traducerea fragmentelor din limba engleză). Pitești: Paralela 45. (Lucrare originală publicată în 1976).
Jankélévich, V. (1966). La mort [Death]. Paris, France: Flammarion.
Leutgeb, K. (2024). Stöße über Aphorismen, Stöße I [Thought Provocations on Aphorisms, Provocations I]. Disponibil la http://www.kurtleutgeb.com/stoesse-i-ueber-aphorismen/.
Livio, M. (2022). De ce? Ce ne stârnește curiozitatea [Why? What makes us curious] (C. Strungaru, Trad.). București: Humanitas. (Lucrare originală publicată în 2017)
Milanesi, G. (1879). Giorgio Vasari, Le opere [Works]. Con nuove annotazioni e commenti di Gaetano Milanesi (Vol. 5; 9 vol. 1878–85). Firenze, Italy: G. C. Sansoni.
Negoițescu, I. (1968). Poezia lui Eminescu [Eminescu’s Poetry]. București: Editura pentru literatură.
Negruzzi, C. (1936,) Alexandru Lăpușneanul [The Voivode Alexander of Lăpușna] (Ediție îngrijită de I. Pillat). București: Cartea Românescă. (Lucrare originală publicată în 1840)
Nemoianu, V. (1989). Romanticism and Biedermeier in East-Central European Literatures. În: Hungarian Studies, 5(1), 21– 38. Disponibil la https://epa.oszk.hu/01400/01462/00008/pdf/021-038.pdf
Nemoianu, V. (1984). The Taming of Romanticism: European Literature and the Age of Biedermeier. London: Cambridge.
Nicholl, C. (2004). Leonardo da Vinci: Flights of the Mind. A Biography. New York: Allen Lane, Penguin Books.
Noica, C. (1975). Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti [Eminescu or thoughts on the complete man of Romanian culture]. București: Eminescu.
Quinos, B. (1577). Disce mori. Oder Sterbe Kunst: das ist, Ein sehr schönes und Nützliches Handtbüchlein darinnen etliche außbündige Exempel Hoher Christlicher Personen zu finden Daraus man anleitung zu nehmen und zu lernen Wie man sich zu einem Christlichen Ende bereiten und Seliglichen von dieser Welt scheiden solle. Aus glaubwirdigen Acten/Historien/und Leichpredigten zusammen gezogen/und frommen Schriften zu gute in druck verordnet durch M. Bruno Quinos, Prediger in der königlichen Stadt Zitta [Disce Mori. Or the art of dying: Which is a very beautiful and useful handbook, containing several exemplary cases of noble Christian persons, from which one can take guidance and learn how to prepare for a Christian end and blissfully depart from this world]. Compiled from Credible Acts, Histories, and Funeral Sermons, and Printed for the Benefit of Pious Writings by M. Bruno Quinos, Preacher in the Royal City of Zittau. Bautzen: M. Wolrab. Disponibil la: https://www.digitale-sammlungen.de/de/details/bsb11291664
Piru, A. (1982). Eminescu și clasicismul [Eminescu and Classicism]. În (T. Diaconescu, Ed.). Eminescu și clasicismul greco-latin. Studii și articole [Eminescu and Greco-Latin classicism. Studies and articles], (pp. 196-205). Iași: Junimea. (Lucrare originală publicată în 1964)
Polit [Orășanu, St.]. (1891). Strofa safică. Revista Poporului, I, 571–584.
Ridolfi, I. (2019). Erinnerte Größe in kleinen Zeiten – Der Napoleondiskurs in der Literatur des frühen 19: Jahrhunderts [Remembered greatness in modest times – The Napoleon discourse in the literature of the early 19th century: Travail de candidature]. Dudelange. Disponibil la https://portal.education.lu/inno/Travaux-de-candidature/ArtMID/3717/ArticleID/564005/ Erinnerte-Gr246223e-in-kleinen-Zeiten-%E2%80%93-Der-Napoleondiskurs-in-der-Literatur-des-fr252hen-19-Jahrhunderts
Richter, J. P. (1939). The literary works of Leonardo da Vinci. Londra: S. Low, Marston, Searle & Rivington. (Lucrare originală publicată în 1883)
Rudolf, R., Mohr, R., & Heinz-Mohr, G. (1979). Ars moriendi [The art of dying]. În G. Müller & G. Krause (Eds.), Theologische Realenzyklopädie (Vol. 4, pp. 143–156). Berlin: de Gruyter.
Schopenhauer, A. (1915). Über den Tod. Gedanken und Einsichten über letzte Dinge [On death. thoughts and insights on final matters]. Berlin: Hyperion. (Lucrare originală publicată în 1819)
Seneca (2020), Scrisori către Luciliu [Letters to Lucilius]. (G. Guțu traducere și note, D. Pîrvuloiu introducere și tabel cronologic). București: Humanitas. (Lucrare originală publicată în ca. 62 d. Hr.)
Smiraglia Scognamiglio, N. (1896). Nuovi documenti su Leonardo da Vinci [New documents on Leonardo da Vinci]. În Archivio storico dell’arte, diretto da D. Gnoli, Archivio Storico dell’Arte, Serie Seconda, 2(4), 313–315. Roma: Danesi. Disponibil la https://digit.biblio.polito.it/secure/5600/1/Archivio%20Storico%20dell%20Arte%201896.pdf#page=351&pagemode=bokmarks
Solmi, E. (1910). La Resurezzione dell’opera di Leonardo [The Resurrection of Leonardo’s Work]. În Società „Leonardo da Vinci”, Leonardo da Vinci: Conferenze fiorentine, (pp. 1-48). Milano: Fratelli Treves Editori. Disponibil la https://archive.org/details/leonardodavincic00soci/mode/2up
Sutton, C. (1600). Disce mori. = Learne to die. A religious discourse, moouing euery Christian man to enter into a serious remerbrance of his ende. Wherein also is contained the meane and manner of disposing himselfe to God, before, and at the time of his departure. In the whole, somewhat happily may be abserued, necessary to be thought vpon, while we are aliue, and when we are dying, to aduise our selues and others. London: Printed by [J. Windet for] Iohn Wolfe. Disponibil la https://quod.lib.umich.edu/e/eebo/A13179.0001.001/1:7.27?rgn=div2;view=fulltext
Sutton, C. (1609). Disce vivere. Learne to live. London: Printed by T.S. for Nicholas Bourne. Disponibil la https://archive.org/details/bim_early-english-books-1475-1640_disce-vivere-learne-to-_sutton-christopher_1609
Ulici, L. (1971). Recurs [Appeal]. București: Cartea Românească.
D’Urso, R. (2022, ianuarie 12). Leonardo da Vinci in other languages. Newitalianbooks. https://www.newitalianbooks.it/in-other-languages/leonardo-da-vinci-in-other-languages/
Uzielli, G. (1875). Sopra un sonetto atribuito a Lionardo da Vinci [On a sonnet attributed to Leonardo da Vinci]. În Il Buonarroti, 2(10), 177–191, 249–268. Roma: Tipografia delle Scienze Matematiche e Fisiche.
Uzielli, G. (1884). Ricerche intorno a Leonardo da Vinci [Research on Leonardo da Vinci] (Serie seconda). Roma: Salviucci.
Del Verrocchio, A. (s.a., ca. 1465-70). Testa d’angelo [Head of an Angel], schiță în cerneală brună, Cabinetul de Gravuri de la Berlin. Disponibil la https://smb.museum-digital.de/object/83944
Vianu, T. (1930). Poezia lui Eminescu [Eminescu’s poetry]. București: Cartea Românească.
Vianu, T. (1974). Eminescu și etica lui Schopenhauer [Eminescu and Schopenhauer’s Ethics]. În T. Vianu, Mihai Eminescu, prefață de A. Dima (pp. 41-57). Iași: Junimea.
da Vinci, L. (s.a.) [atribuit lui]. Christo fanciullo [Christ as a child]. Terracotta. Reproducere fotografică. Colecția Eredi Gallant. Disponibil la https://brunelleschi.imss.fi.it/stampa_leonardo /pages/cristo_fanciullo_coll_ered_%20gallandt.html
da Vinci, L. (s.a., ca. 1475) [atribuit lui sau atelierul lui Andrea del Verrocchio ]. Testa di ragazzo [Head of a youth]. Schiță în cerneală și laviu brun pe hârtie, reproducere fotografică, însoțită de o istorie a atribuirilor. The Morgan Library & Museum, New York. https://www.themorgan.org/drawings/item/142018.
da Vinci, L. (1651). Trattato della pittura [A treatise of painting]. Parigi: Giacomo Langlois.
da Vinci, L. (1651). Traitté de la peinture [A treatise of painting]. Paris: Jacques Langlois.
da Vinci, L. (1721). A Treatise of Painting. Londra: J. Senex și W. Taylor.
da Vinci, L. (1724). Des vortreflichen Florentinischen Mahlers Lionardo da Vinci höchst-nützlicher Tractat von der Mahlerey [The Most Useful Treatise on Painting by the Most Excellent Florentine Painter Leonardo da Vinci]. Nürnberg: Johann Georg Böhm. Sen., la tipograful Johann Christoph Weigel.
da Vinci, L. (1891 [i.e. 1894] -1904). Codice Atlantico [Codex Atlanticus] [Il codice atlantico di Leonardo da Vinci nella Biblioteca Ambrosiana di Milano, riprodotto e pubblicato dalla Regia Accademia dei Lincei sotto gli auspici e col sussidio del Re e del Governo]. (Proprietà degli originali: Biblioteca Ambrosiana di Milano). Edizione facsimilare utilizzata per le scansioni (proprietà della Biblioteca Leonardiana). Milano, Hoepli. În Romano Nanni, Gaetano Cascini, Monica Taddei et al., E-leo: archivio digitale di storia della tecnica e della scienza della Biblioteca leonardiana (Leonardo digitale); fila 252 r_a în format digital: https://www.leonardodigitale.com/en/browse/codex-atlanticus-hoepli-ed/0252r_a/
da Vinci, L. (1973 -1975). Codice Atlantico [Codex Atlanticus]. (Proprietà degli originali: Biblioteca Ambrosiana di Milano). Edizione facsimilare utilizzata per le scansioni (proprietà della Biblioteca Leonardiana). Firenze: Giunti Editore. În Romano Nanni, Gaetano Cascini, Monica Taddei et al., E-leo: archivio digitale di storia della tecnica e della scienza della Biblioteca leonardiana (Leonardo digitale):
fila 680 r.: https://www.leonardodigitale.com/en/browse/Codex-atlanticus/0680-r/
fila 1033 r.: https://www.leonardodigitale.com/en/browse/Codex-atlanticus/1033-r/
fila 34 r.: https://www.leonardodigitale.com/en/browse/Codex-atlanticus /0034-r/
fila 1094 r.: https://www.leonardodigitale.com/en/browse/Codex-atlanticus /1094-r/
da Vinci, L. (1899). Frammenti letterari e filosofici [Literary and Philosophical Fragments]. Trascelti dal Dr. Edmondo Solmi. Firenze: Barbéra.
da Vinci, L. (1939). The Notebooks of Leonardo Da Vinci: Selected Extracts from the Writings of the Renaissance Genius. (Arranged, Rendered into English and Introduced by E. MacCurdy). New York: George Braziller.
da Vinci, L. (1940). Tagebücher und Aufzeichnungen [Diaries and Notes]. (Deutsch übesetzt und herausgegeben von T. Lücke). Leipzig: Paul List.
da Vinci, L. (1942). Les Carnets de Léonard de Vinci [The Notebooks of Leonardo Da Vinci]. (Traduit de l’anglais et de l’italien par L. Servigen, préface de Paul Valéry. Introduction, classement et notes par Edward Mac Curdy). Paris: Gallimard.
da Vinci, L. (1980). Codice Trivulziano [Trivulzian Codex]. Edizione facsimilare utilizzata per le scansioni (proprietà della Biblioteca Leonardiana). Proprietà degli originali: Biblioteca Trivulziana di Milano. Firenze: Giunti Barbèra, 1980. În Romano Nanni, Gaetano Cascini, Monica Taddei et al., E-leo: archivio digitale di storia della tecnica e della scienza della Biblioteca leonardiana (Leonardo digitale);
fila 27 r.: https://www.leonardodigitale.com/en/browse/codex-trivulzianus/0027r/
da Vinci, L. (1988). Manoscritto F [Manuscript F. Edizione facsimilare utilizzata per le scansioni (proprietà della Biblioteca Leonardiana). Firenze: Giunti Barbèra, 1988. În Romano Nanni, Gaetano Cascini, Monica Taddei et al., E-leo: archivio digitale di storia della tecnica e della scienza della Biblioteca leonardiana (Leonardo digitale); https://www.leonardodigitale.com/en/browse/ manuscript-f-in-the-Institut-de-France/I-cop-v/
da Vinci, L. (2019). Les Carnets de Léonard de Vinci [The Notebooks of Leonardo Da Vinci]. (Édition présentée et annotée par P. Brioist, trad. de l’italien par L. Servicen, Préface de P. Valéry, texte établi par Edward MacCurdy). Paris: Gallimard.
— DIO (Deutsche Inschriften Online) [German Inscriptions Online]. Inschriftenkatalog: Die Inschriften der Stadt Halle an der Saale [Inscriptions Catalog: The Inscriptions of the City of Halle an der Saale].
DI 85 Anhang 1: Stadtgottesacker. Bogen 74: https://www.inschriften.net/halle-an-der-saale/inschrift/nr/di085a10074.html?tx_hisodat_sources%5Baction%5D=show&tx_hisodat_sources%5Bcontroller%5D=Sources&cHash=4e52cda5a6ca5f6fd9372d9984788675
— Johannes-Guttenberg-Universität Mainz. Forschungsprojekt Konzepte und Praktiken des idealen Sterbens in Byzanz (4.-12. Jh.) [Research Project „Concepts and Practices of the Ideal Dying in Byzantium (4th-12th Century)]. Disponibil la https://challenges.unimainz.de/forschung-2/thematic-area-1-umsorgtes-leben/konzepte-und-praktiken-des-idealen-sterbens-in-byzanz-4-12-jh/
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2025 Romanita Constantinescu
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Authors who publish with this journal agree to the following terms:
a. Authors retain copyright and grant the journal right of first publication with the work simultaneously licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License that allows others to share the work with an acknowledgement of the work's authorship and initial publication in this journal.
b. Authors are able to enter into separate, additional contractual arrangements for the non-exclusive distribution of the journal's published version of the work (e.g., post it to an institutional repository or publish it in a book), with an acknowledgement of its initial publication in this journal.
c. Authors are permitted and encouraged to post their work online (e.g., in institutional repositories or on their website) prior to and during the submission process, as it can lead to productive exchanges, as well as earlier and greater citation of published work (See The Effect of Open Access).
